Sau le zic direct ca vreau afectiune, ceea ce e ciudat totusi, si incerc sa imi explic de unde vine toata treaba asta cu vocalizarea lucrurilor de care am nevoie. Uneori stau si ma gandesc daca oi avea vreo problema psihica pentru ca restul oamenilor pe care ii cunosc nu fac chestia asta. Dar m-am super saturat de cliseul ala in care tu ca femeie nu trebuie sa spui nimic, sa il lasi pe el sa spuna primul ca te place, sau sa il lasi pe el sa faca primul pas, iar daca nu face lucrurile astea ar trebui sa treci peste nu? Dar cu sentimentele tale cum ramane? Clar o sa treci peste la un moment dat, dar ramai cu frustrarile si toate vibratiile alea negative. Pe de alta parte, daca zici tu, poate fi si mai de cacat pentru ca daca o sa zica nu, o sa fie o situatie inconfortabila pentru amandoi. Atunci ce ar trebui sa faci ca sa obtii ce doresti pe plan emotional? Nu risti, nu castigi cum ar veni, nu? Hmmm.
Va spun eu, ce poti tu sa faci e sa iti vezi de viata ta in continuare si sa nu te mai gandesti la nevoile tale, sa nu le lasi sa te controleze, pentru ca atunci oamenii o sa-si creeze o perceptie gresita asupra ta, nu ca ti-ar pasa ce crede lumea despre tine, dar nici tu nu vrei sa pari ultima disperata, din orgoliu, desigur, si mai ales ca nu iti aduce nimic bun. La mine a mers treaba asta de doua sau trei ori, acum aparent nu mai merge:)) S-a suparat cineva pe mine acolo sus si a hotarat sa se pise putin in cap la mine, cine stie.
Acum ma gandesc la mai multe variante in cazul meu.
1. Nu am dat de persoana potrivita pana acum, si nici nu e prin apropiere.
2. Cineva acolo sus chiar are pica pe mine.
3. Bad timing.
4. Vocalizez prea mult chestia asta si ma concentrez aiurea pe ea.
5. I need an occuapation.
Sau toate la un loc? Cel mai probabil. Sunt extrem de multe motive pentru care nu primesti ce vrei in viata asta, nestiute de tine desigur; ce usor ar fi fost daca stiai problema si lucrai la ea nu? Dar ar fi un haos total daca am sti toti de ce primim sau nu unele lucruri in viata. Norocul ti-l faci cu mana ta, nu?
Acum ma frustreaza foarte tare faptul ca aproape orice tip cu care incerci sa incepi o conversatie crede ca te dai la el, si vice versa, ceea ce mi se pare total absurd. Da, da, normal ca fiecare are un motiv anume pentru care incepe o conversatie, iar motivele astea sunt cel mai des cu tente dubioase, dar asta nu inseamna ca asta e singurul motiv.
Asadar, prietena mea cea mai bună m-a motivat sa iau decizia matură de a-mi vedea de treaba mea. Care e decizia buna?
Um, m-am decis sa nu mai scriu niciunui specimen de sex masculin, sa ma focusez pe ce e important pentru mine acum, sa imi ocup timpul rămas făcând curățenie, citind, sau vizionând seriale, până o sa incep masterul, si dupa până îmi găsesc un job.
Cam asta o sa fac, sper sa nu ajung sa imi plang de mila si mai mult si sa cad in sedentarism, si cred cu tărie ca o sa reușesc sa ma pun putin pe picioare.
Am implementat treaba asta de o săptămână, siii nu stiu sincer cum ma simt. Nevoia de afecțiune o sa fie constanta, nu ma îndoiesc de asta. Uneori stau si ma gândesc ca daca nu as fi obsedată de imbratisari si cuddle-uri de la tipii care mi-s dragi - si tind sa cred ca treaba asta se trage de undeva din adâncul psihicului meu bolnav- lucrurile ar sta cu totul altfel. As avea o durere in organul reproducător masculin gravă si m-as bucura mai tare de viață, dar daca Dumnezeu asa a hotărât el sa imi dea treaba asta, tot ce pot sa fac e sa trăiesc cu ea. Cred ca s-a consultat cu bunica si a zis: fata asta e prea buna la suflet ca sa nu simtă constant ca trebuie iubita, hai sa-i dam un cadou ca poate, inca poate duce. Da' OAMENI CARE SA MA IUBEASCA, CAND? Mamaie, ai grija sa imi imi trimiti un băiat bun, cum vrei tu pentru mine, dar sa imi placă si mie, saru'mana.
Poate până fac 25 de ani, ii pui o piedica in fata mea sa imi cada la picioare, ar fi ideal :))
Fara sa mai fac haz de necaz, ideea concluzionandu-se la faptul ca eu o sa ma străduiesc foarte tare sa nu mai fiu G aia disperata si mult prea disponibilă și o sa imi vad de ale mele. Chiar cred cu tărie, pentru ca am pățit, e chestia aia ca atunci cand vrei un lucru foarte mult, nu il obtii, iar când o sa încetezi sa te mai focusezi pe el, abia atunci o sa il ai.
 |
| Overthinking - Pinterest |
Nu prea stiu cum functioneaza treaba asta cu karma, adica, teoretic, orice lucru faci/gandesti se reflecta asupra ta, ok, dar si cand faci 5 lucruri bune la rand si nu iti vine nimic inapoi cum se numeste aia? :)) O sa traim si o sa aflam, haha.
P.S Am ajuns la o 3 saptamani de cand nu mai caut tipi, siiii am avut un fel de atac de panica ca o sa raman singura, nevoia sa afectiune tot e acolo, am un interviu pt angajare, sii imi vad in continuare de treaba mea. Asadar, concluzia este ca nu stiu care e solutia cea mai buna pentru mine, dar stiu ca trebuie sa invat sa traiesc cu aceste ganduri/sentimente si sa le transform in ceva constructiv, cum ar fi mersul la sala, sau implicarea in activitati outdoor. Gg, G! :))
Untill, next time, nu pot sa cred ca mi-e dor de o zi ploioasa. Click aici ^_^
See ya, my bi*ches! ^^
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu