Despre a trece mai departe..

                   Ar suna mai bine in engleza: About letting go.. . Asa pare mult mai serios decat am intentionat, vedeti? Limba romana si avantajele ei; ai putea sa iei in serios pe cineva care iti spune: "I love you" sau "love you", "ly"? Asta daca nu esti nativ american sau vorbitor innascut de engleza, in rest? Nu prea, huh? In schimb, iei in serios pe cineva de la care auzi un: "Te iubesc". Intotdeauna am urat cuvintele astea doua indreptate spre cel/cea care se presupune ca e "jumatatea ta".

           A trece mai departe e cam acelasi lucru cu a trece peste. Dar cand auzi: am trecut peste, te gandesti la o relatie serioasa care a sfarsit prost pentru unul din coechipieri.
Ei bine, in situatia de fata nu a fost cazul. 
Mai tineti minte cand va povesteam despre G. din Bucuresti? Da, as putea sa spun ca am trecut mai departe, dar asta ar insemna ca am gasit pe altcineva? Nu neaparat. 

Am trecut de momentele in care ma simteam aiurea daca nu ma cauta, am trecut de momentele in care simteam nevoia crunta sa vorbim, sa stiu ce a facut in ziua respectiva, sa vreau cu disperare sa ii ating fata si parul carliontat si sa stiu ca ii e bine. Inca imi pasa, nu e ca si cum au trecut ani, ati observat cum fac totul sa sune atat de dramatic si dureros? Nu e. Pentru ca ce am avut noi nu a fost ceva de durata, a fost real, intr-adevar, dar a fost un fel de dragoste de-o vara, doar ca a durat o luna, nu o vara, si nu a fost dragoste ci coabitare doar cu beneficiul saruturilor si preferatelor cuddle-uri:)) Dragut, nu-i asa?

Chiar a fost, problema este ca subsemnata nu prea stie cand sa renunte la momentul potrivit si asa alunga tot ce e bun in viata ei si mai repede. Face parte din sarmul ei. Strict de planul sentimental e vorba. Sau poate asa trebuie sa fie. Sa stiti ca eu chiar cred in treaba aia cu: "Ce o sa fie o sa fie" si "Poate asa trebuia sa se intample". Why f*ck up with karma, right?
Chestia e ca asa sunt eu construita, nu prea am avut parte de ceva bun pe planul asta, dar si cand am, ma agat de el cat se poate. Puteti sa ma condamnati? Asa credeam si eu.
Toti cautam ce e mai bun pentru noi si cand credem ca l-am gasit ne tinem cu dintii si ne e foarte greu sa trecem mai departe, pentru ca orice inceput e greu, nu mai spun de finaluri.

Si mai cred si in treaba aia ca tu trebuie sa iti vezi de viata ta, sa o traiesti din plin, si sa nu mai pui atat de mult accent pe faptul ca inca esti singur/a, sau sa-ti plangi de mila. Dar am mai discutat asta.

Asadar, ideea e ca am reusit sa las "agatarea" asta inutila. Cat de repede treci mai departe tine si cat de mult te-ai atasat, si cat timp ati petrecut impreuna, si de ce ati facut impreuna, etc. Mie mereu imi e greu sa trec mai departe intr-un timp scurt pentru ca sunt genul care se ataseaza extrem de repede daca vede ceva intr-o persoana. Dar si asta am mai discutat.

Si mai e si treaba cu experienta. Cu cat te atasezi de mai multe persoane cu atat iti e mai usor in timp sa treci peste mai repede. Cel putin asa cred. Sper. Nu, nu are logica ce am zis, e si normal sa iti ia ceva timp sa treci peste o persoana care credeai ca e ce iti trebuie intr-un moment al vietii tale, indiferent de cate alte zeci de oameni te-ai mai atasat in trecut in masuri diferite. Prin urmare, aceste lucruri nu prea poti sa ti le impui, trebuie doar sa faci ce simti ca e bine pentru tine, implicit, voi daca e cazul.

Incheind, va las cu Jesse Reyez si mesajul ei incurajator *wink* . Click aici ^_^

See ya, guys!