Despre date-uri

Toata lumea a fost la cel putin un date pana acum, stiti voi, boy invites girl out(usually, se poate si invers), vorbesc, rad, se simt bine(sau nu) si de aici vin mai multe(sau nu), si eventual incepe o poveste frumoasa (sau nu) :))

Niciodata nu mi-au placut date-urile, si aici am eu un blocaj psihic, si sa va spun si de ce.

Am fost la un singur date anul trecut (care se presupunea a fi amoros, ca na, e date - incepe sa ma sperie cuvantul asta, probabil si pentru ca minunata mea colega de camera a facut misto de mine, dupa fail-ul de la primul date, thanx L! :)) ) si ala tras de par, tipului ba nu-i placea locul, ba era obosit, ba era agitat si vorbea prea mult despre facultate si profesori, bullshit-uri, dude. 
Tot date-ul a fost un mare bullshit, cred ca singura parte buna e ca am baut un Strongbow si am jucat carti. Asta e de bine? Nu cred:)) Si normal ca nu l-am lasat sa plateasca, nu-mi plac fazele astea, stiu ca tin de codul unui gentleman dar nu mi se pare corect ca el sa plateasca si pentru mine, chiar daca date-ul nu a fost ok, I've got my own money bia*ch( l-am lasat sa plateasca 2 lei pentru mine totusi ca nu aveam mai marunt:)), buna afacere )

Si am facut ceea ce chiar nu trebuia sa fac, dupa primul fail, mi-am pus automat bariera NEVER AGAIN. Pe stilul ca nu stii niciodata in ce situatii awkward te poti baga, mereu am urat tacerea aia apasatoare de la un date (logic, vazuta mai mult in filme:)) ), dar te simti super aiurea cand nu mai stii ce sa spui, si ca sa fiu sincera, mi-e frica de chestiile astea, pur si simplu. Daca nu imi place modul in care rade? Sau daca nu imi place cum vorbeste, sau cum isi bea berea, sau daca nu imi place mustata lui? Stiu ca tot ce zic eu aici pare copilareala si ca mergand la date-uri imi voi da seama daca imi place cineva sau nu.

Normal ca o sa spuneti ca iti dai mai bine seama de caracterul cuiva discutand in persoana decat online, si observi cum reactioneaza in anumite situatii, ii analizezi gesturile si daca nu iti place asta e, nu te obliga nimeni sa mai iesi la un date, dar nu strica sa iesi, sa iesi din zona de comfort. Ei bine, problema mea e ca imi place foarte mult zona mea de comfort, si cum sunt si berbec ca zodie, noi astia incornorati suntem si mai incapatanati si greu ne lasam convinsi de anumte lucruri, asta doar daca nu ne place noua persoana respectiva foarte mult si chiar vrem sa o cunoastem mai bine.

Si blocajul asta psihic al meu e un pic de "NOPE, no, no, nu, nein, ni" de fiecare data cand m-as gandi ca parca as iesi cu tipul ala, ca e simpatic sau cand ma invita in oras un tip care ma place. Si in capul meu sunt multe intrebari: "Daca nu o sa ma placa?", "Daca e ciudat?", "Daca o sa fie awkward?", asta prieteni se numeste overthinking (chestie care nu e buna niciodata).
E bine sa analizezi posibilitatile, dar uneori e bine sa te lasi dus de val, sa faci lucruri fara sa te gandesti prea mult. Sunt constienta de toate astea, dar trebuie sa vina tipul care sa ma faca sa vreau sa ies la date-uri. Am incercat-o si pe aia: nu o lua ca un date, gandeste-te ca iesiti doar sa va cunoasteti, nu e ca si cum gata, dupa primul date s-ar hotari daca te ia de nevasta, si daca nu te place o sa-ti dezamagesti familia care te-a dat la schimb pe 20 de camile. Nu, chill and breathe. Vedeti? La teorie sunt buna, dar la practica mai putin.

Si apropo de intalniri, stiti ca va ziceam eu intr-un post ca imi plac tipii creti, ei bine, este un tip cret la mine la facultate care mi-a atras atentia si omuletul chiar e foarte respectuos si de treaba si foarte foarte foarte foarte cute,si am mentionat single? Si timid, da, baiat la 22 de ani timid, EXISTA! Doar ca e o mica problema in toata situatia asta, si anume, faptul ca el nu m-a cautat niciodata; cand ii scriu eu imi raspunde, continua conversatia, dar niciodata nu o incepe el. Da, normal ca exista posibilitatea sa imi raspunda doar din bun simt, si sa nu fie atras de mine in vreun mod, dar ceva imi zice ca nu e numai asta.

Asa ca o sa fac eu sa-i spunem ultimul prim pas din viata mea, si o sa-l invit la un ceai/suc/whatever sa ne mai cunoastem (lil cheesy said). Si din nou, as face si nu as face asta, pentru ca, dupa cum spuneam , mereu am fost cea care incepe conversatiile, si nu mai am chef de refuzuri, sau chestii terminandu-se prost. M-am cam saturat de toata joaca asta de-a soarecele si pisica care nu duce nicaieri, poate doar la niste soareci razandu-mi in nas, sau ignorandu-ma:)) deci pisica asta o sa mai faca o ultima incercare pana una alta si o sa va tina la curent in caz de eventuale viitoare evenimente. 
Daca o sa mai primesc un refuz, si o sa ziceti ca dramatizez, o sa raman la un singur date si ala weird:)) pana o sa apara iar un tip care sa ma faca sa-mi depasesc blocajul asta.

Pana una alta, si pana la presupusul meu urmator date, va las cu cei de la The Chainsmokers si cu a lor minunata piesa: Click aici ^_^

Si asa, ca de final:

Dream date

See ya! ^_^