marți, 29 decembrie 2015

Despre respingere (2) si altele

 Da, este si partea a doua, ii spuneam lui M. ca daca va fi si o a treia, nu cred ca o sa iasa bine pentru niciuna din parti:)) sa speram ca n-o sa fie, totusi. 


                   O gagica inteleapta zicea asa: "Go after her. Fuck, don’t sit there and wait for her to call, go after her because that’s what you should do if you love someone, don’t wait for them to give you a sign cause it might never come, don’t let people happen to you, don’t let me happen to you, or her, she’s not a fucking television show or tornado". - Helena Kvarnstrom (asta pentru cunoscatorii de straineza)
                   Am pus acest citat pentru ca despre asta e vorba in aceasta a doua parte. Ba nu, l-am pus pentru ca imi place:)) si pentru ca voi fetelor, nu ar trebui sa stati cu telefonul lipit de mana, disperate sa va caute EL, cum a facut aceasta idioata mult prea mult timp(da, eu). Daca nu isi da interesul, nu merita. Usor de zis, greu de facut, cand chiar iti place cineva. 

                   Mai tineti minte cand va spuneam despre crush-ul meu din vara, R (acum are 17 ani) si cum i-am spus eu sa fim impreuna si el nu a vrut. Ei bine, am plecat la Iasi intre timp, anul 2 de facultate, optimista, pozitiva, ca totul va fi bine si roz, am vorbit cu diferiti baieti, am folosit chiar si Tinder:)) Nimic nu rasarea la orizont. In tot timpul asta m-am mai gandit la R de cateva ori dar nu constientizam ce urma sa realizez. Ajunsa acasa in vacanta de Craciun, imi zic: hai sa-i trimitem o poza, asa de dragul vremurilor bune, vedem cum reactioneaza, care mai e treaba. Si, spre mirarea mea, chiar a reactionat ok, in stilul lui caracteristic, dar ok, na, si l-am intrebat cand ne mai vedem si noi, si a spus ceva ce mi-a suras: "Cand vrei tu". Gata am fost si atunci am inceput sa-mi fac eu iarasi filmee, si realizeaza G, mama, ca tie inca iti place de acest baiat cu care nu ai avut niciodata nimic.
                    Nu stiu daca ati avut vreodata sentimentul asta, poate a fost o persoana cu care ai fost ceva timp, cu care ai iesit o perioada, sau cu care nu ai fost impreuna, dar simti ca ceva te duce inapoi la ea, indiferent de situatie, orice ati face, dar nu e timpul potrivit, sau au fost cateva oportunitati pierdute sau multe alte cacaturi care stau in calea fericirii tale.
                    Ei, si in momentul ala tu faci orice iti sta in putinta sa treci peste moment, gandindu-te ca aia a fost si trebuie sa depasesti situatia, incerci sa-ti urmezi firul normal al vietii, sa mergi inainte, incercand sa gasesti distrageri si sa indepartezi dubiile alea si gandul ca ar fi putut fi ceva. Si intalnesti alte persoane, omuleti cu care ai putea sa ai ceva frumos, dar nu, ceva lipseste, creierul ala al tau(sau inima, cred ca in situatii de genul, astea doua coexista in pace special ca sa-ti joace tie feste:)) e ca un fel de 1 aprilie al organelor, se pacalesc unul pe altul)  hotaraste ca nu e ceea ce vrei tu, nu se simte corect, ca nu e ca EL. 

                    Logic ca prietenii tai te cred nebun pentru faza asta, si tu incepi sa te indoiesti ca esti sanatos mintal, adica, ce om normal s-ar intoarce din nou si din nou la o persoana care nu prea ii da importanta si in mare parte o joaca pe degete cum vrea ea. Gandeste-te putin. Gata? Stii rapunsul: niciun om in toate facultatile mintale nu ar face asta. Si totusi tu continui sa te gandesti la EL. Te intrebi foarte des de ce cacat? Nu gasesti un raspuns. Pur si simplu. Ceva te face sa crezi ca el e tot ce iti trebuie, si chiar daca ai asteptari, iar el ti le calca in picioare, tu tot vezi ceva in el pe care nu il vad altii. Si va dati seama ca nu as avea astfel de sentimente pentru o persoana care nu mi-ar fi aratat ca e interesata de mine nici macar o secunda, dar EL mi-a aratat, si atat cat a fost, a fost indeajuns ca eu sa ma aflu azi aici si sa scriu randurile astea. Easy.
                    Multe dintre voi o sa spuneti ca asa se descrie dragostea, da, pentru o persoana cu care ai mai fost, sau care ti-a impartasit sentimentele la un moment dat in viata ta, dar nu ati putut fi impreuna atunci;dar daca nu ati fost vreodata impreuna, sau daca ati iesit de cateva ori si asta a fost tot? Atunci cum se numeste? Dorinta? Disperare? Obsesie? Toate 3? Habar nu am. Pentru o tipa care nu a avut o relatie niciodata, care nu are experienta, se simte ca si cum EL e acel cineva pentru tine, crezi ca e persoana care te-ar putea face fericita, chiar daca in sinea ta esti constienta ca asta e doar ceea ce iti place tie sa crezi. 
                   Se spune ca o relatie te maturizeaza, te schimba, te face sa realizezi unele lucruri pe care nu le realizezi cat esti singur, chiar daca multi nu realizeaza asta decat abia dupa ce se incheie relatia si privesc inapoi...Oamenii sunt simpli, si dragostea poate fi complexa si confuza. Viata e simpla, dar noi insistam sa o complicam. Lucrurile sunt simple in general, dar modul in care gandesc si actioneaza oamenii le schimba total.


P.S.  Va intrebati cum m-a mai refuzat R de aceasta data? L-am sunat urmatoarea zi sa-l intreb daca poate sa ne vedem, a zis ca se duce la fotbal cu baietii, ok, si dupa? A zis ca nu are timp. Stiind, cum a facut data trecuta, si ca sa obtin un raspuns clar, l-am intrebat: 
G: "Pai, hai sa o pun altfel, tu vrei sa ne vedem? "
R: "G, nu am timp, nu stiu". 
G: " Pai, iti spun eu cum facem, cand o sa ai timp, ma cauti atunci, ca sa nu imi frec eu nervii si sperantele degeaba, bine? Si daca nu vrei sa ne vedem, spune-mi, ca nu ma supar, ideea e sa stiu, ca daca o dai cu da, si dupa e cu nu, e mai nasoala treaba". (asta ca sa las oarecum o portita deschisa, dar trebuia inchisa de mult timp)
R: Bine.

                   Cu totii stim ca n-o sa ma mai caute:)) A devenit foarte amuzant pentru mine cum ma agat de cea mai mica farama de atentie pe care mi-o ofera EL. Am avut o slabiciune pentru el, am o slabiciune pentru el si nu stiu cat timp o sa mai am. Timpul o sa decida treaba asta.
                   De ce? Ce are el asa special? Ce vezi la el? Nu vezi cum iti vorbeste?De ce te tot tii de el? E un copil. Nu e de tine. Chestii care mi se zic constant. Nu am un raspuns concret la ele, stiu si sunt constienta ca nu e ceea ce am eu nevoie, dar totodata este ceea ce vreau. Iar sentimentul asta imi sfasie bucatele mici din sufletul meu de copil inocent pe care inca il am.


                     Dramatizez prea mult? Da. Imi sta in fire. Ce o sa fac cand chiar o sa fiu intr-o relatie si o sa iubesc pe cineva, va intrebati? E o intrebare foarte buna la care si eu as vrea sa stiu raspunsul. 
And til next time, the song of the day iiiis: Click here ^_^

See ya!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu